A trecut

Noapte-i lunga, e asa liniste,
Stelele ii dau de stire
Prin a lor falnica licarire
De a noastra despartire.

Dar steaua noastra cea mai mare
Si-a pierdut puternica stralucire
De cand tu ai luat-o pe alta carare
Si m-ai aruncat in uitare.

Rar mai lumineaza ca atunci,
Rar o mai zaresc printre uluci,
Parca simte, parca ar sti
Ca la mine nu mai vi.

Pe taramuri atat de abstracte
Picaturile de ploaie cad triste
La fel ca lacrimile pe obrazul meu;
Si salciile plang cum plang eu.

Pe campii florile par multe
Asa si aceste scurte minute,
Caci uneori timpul ne duce in alta dimensiune
Si pare ca momentele sunt infinite.

Roua mangaie o petala de floare,
Pe chip ma atinge o raza de soare,
In suflet ma chinuie o durere
Si regret a noastra despartire...

Steaua noastra, iti amintesti?
Ea era dintre toate astrele ceresti
Cea mai mare, frumoasa,
Ma calauzea mereu spre casa.

Vantul pielea mi-o atinge incet
Si tu prin gand imi treci lent
Timpul a trecut, frig se face afara,
Parca prea repede nu mai este vara...