Cascade-adânci de doruri...

Cascade-adânci de doruri cu glas tânguitor

Când creşte taina lunii ori marea când răsare -

Mă-nalţ fragil pe culmea iubirilor amare

Care se pierd în ceaţa poverilor ce dor.



Speranţele din inimi se nasc din disperare

Precum şi bucuria - liman înălţător.

Un imn aprinde torţe ce ard biruitor

Când marea ne-mpresoară cu valuri cântătoare,




Dar pacea înfloreşte în sufletele noastre

Şi cerul se deschide ca un fermoar de aer.

Noi auzim cu inimi osanele din astre



Ce vin pe căi divine, torcând al vieţii caier

Cu firele-ncâlcite în vămile albastre

Prin care toţi vom trece când clipele se-ncaier...