Cinci, Mai... bărbătesc

Bărbat m-am redescoperit așa târziu, acum,
Că n-aveam nicio zi, nu mi se dedicase
Și-a trecut atât timp, m-am tot uzat pe drum
Să aflu într-un târziu, că-s parte dintre... oase?!

N-aveam nicio menire, căci ”nimeni” plânge tată,
Că-n viață nu se știe oricum cine-i petentul
De drept de autor; c-orice femeie-i ”fată”
Și dacă s-a-ntâmplat deja, ești... repetentul?!

Ce-ar fi, e-un bun ”venit”, ce nu-l aveam oricum,
Un fel de ”day symbols” la ce-i urât, dar tare,
Că acum se poartă slut; doar mușchi, cu mintea scrum
Și valoros e-n pat, nu treaz... Și-n buzunare!?

Dar ăsta-i ”genul” meu și nici nu-i rost de gust
Chiar dacă se întâmplă să-și pervertească ”fel”;
Crezând că ”homo”-i nume divin, cum vinu-i must,
Tăria e în ”stele”, sex ”joc”... nu ”sapiens” țel?!

Îmi fac de fel urare, că nu-i încă cutumă;
Să-mi crească... păr mai des și cuceriri în număr,
Iar anii care trec, să-i fac pavaj de humă
Și să-i vopsesc mai vesel, ’n lavabil... peste umăr!

... E-o creatură, ziua!... Bărbatul, EL, e-o ”spumă”!?!

PS
Unui Mai vesel, bărbătesc 5!!!
04.05.2012