Doar un gand …
Doar un gand …
Cand in timpul ce ne-nghite intr-un iures de –amintiri
Viscoleste cu minute de tristeti , nelinistiri ,
Doar un gand de bunatate si credint-a mai ramas;
E un licar de caldura , bunatate fara glas .
Ce-i o zi cand timpu-ti joaca rolul tau si nu pe-al lui ?!!
Ce-i un gand plin de mahnire strans din vorba nu stiu cui ?!!
Ce sunt vorbele in graba spuse-n vant fara de rost ?!!
Doar mintea imi mai sopteste “ Este om sau doar a fost ? ! “
Caut sa-mi astern in cale-mi ganduri bune pentru toti …
Sa simt viata ca reinvie din bucati stranse de jos …
Din noroi si din rutina vreau sa lumineze iar
O iubire de-altadata scrisa-n foi , intr-un sertar .
Deseori ma poarta timpul si uitarea inapoi ,
Deseori m-avant prea tare si visez ca pentru doi
Dar las vremea ca sa ninga pe-nserat cu asteptari
Si ma-nbat cu primavara sa pot sa-nfloresc in zori .
Parca ieri scriam povestea unui simplu calator ,
Parca gandu-mi descria, viu , décor dupa décor
Iar acum cu nestiinta ma intreb si ma tot mir:
“Ce-i speranta-n intuneric , ce-i iubirea intr-un chin ?!!”
Dar mai las ziua sa treaca , mai las clipa si m-anin
De o vorba inteleapta , de credinta , de sublim
De un fel de amagire ca va fi si maine iar
Intr-un vis de dimineata bucurie , nu amar .