EA

Feriți-vă d-explozia femeii
-Ce ferecați de secole, stupizi
Cu minți și inimi invalizi-
Necredincioși suavului, ateii.

Vă închinați la sfinți și îngeri
Și bateți în ocări sublimul...
Pieriți, vă meritați destinul!
Pășiți cu tălpi, pe rug în sângeri!

Ce-ar fi romanele?... Grotești,
Cu eroine masculine;
Nici timp, nici descendent ce vine,
Nimic din grații femeiești.

Ce-ar fi balanță, fără tas?...
Pe veci nu ați avea măsură,
V-ați prăvăli cu anvergură,
În abisul timpului rămas.

Voi nu cunoașteți libertatea,
N-aveți nimic din cosmic zbor,
Nu știți să nașteți... doar omor!...
Singuri, n-aveți eternitatea!

Cântați-i părul de mătase
Și buzele-n călduri solare!
Puneți-i între sâni o floare...
Topiți-vă-n amor, pe coapse!

Luați farmecul de mâini cu voi,
Învățați visul purității...
Vă închinați, maternității!
Fiți pururi, Ei, străjeri, eroi!
08.08.2010