Eteri... sau... Etern (pretutindeni... tradus)

Filament e, subțire... dă lumini de wolfram.
Fină e, cum mătasea, venită din China.
Scumpă-i, peste filonul de aur, în gram.
Șarm Chanel natural e, Ferrari-i mașina.

Stilu-i, Yves St. Lurent, de Paris adorat.
Estee Lauder-i parfumul, adult în extaz.
Lasă-n urmă, când trece, vânt Zefir-aerat...
Muzica-i e Cabrel și iubește turcoaz.

Căutarea-i, într-una, de motto-uri eterne;
Cartea ei, Eliade, sau Kafka, Kipling.
N-o atingi, că-i mimoză, aventurile-și cerne;
Țara dragă-i Canada și poporul... viking.

În răbdare are timp, rezervată cum stoic;
Ajutorul de-i ceri, îți dă tot... nu iubirea.
Credincioasă-i, cu suflet, ortodox sau catolic;
Ea iubește profund, doru-i e nemurirea...

Nici nu cere, să-i dai, din nimic face tot,
Se hrănește din vis și visează mereu.
Zâmbetu-i permanent, inima-i un breloc;
Dacă lacrimi îi plângi, ea-ți redă curcubeu.

De deții un palat și regin-o s-o faci,
Este pildă de-a fi, în morală, cultură...
De-o iubești cu nesaț și ești parte-n săraci;
Nu cunoaște reproș... Va trăi în natură!

Doar rămâne să-i fii partener ideal;
Forță brută, de minte și mușchi de velur.
Să o chemi, cât e timp, căci pasaju-i fatal...
Vei striga în neant; nu-i ecou de retur.

Gustu-i e o aromă și mâncarea nectar,
Mângâierile-s dulci și ușoare, de puf...
Nu țintește celebru, are un simplu avatar...
Epoca preferată-i... Moliere și Tartuffe.

Stă adesea-n lectură, muzica-i pasiunea.
Poezie adoră, dansu-i drag... noapte-zi...
E-o româncă de neam, dar Quebec regiunea...
Limba ei e franceza... ”Elle s’apelle Eteri”!
03.06.2010