Fior de mai

Privesc avid şi simt albastru-n piept
În aerul intens, ce mă-nconjoară,
Parfumul tău, suav,încă l-aştept
În armonia vântului cu seara ce coboară.

Lumina lunii blândă şi caldă se revarsă,
Într-un buchet imens,pleiadă de culori,
M-alintă zâmbitoare şi pe faţă-mi lasă,
O mângâiere dulce,ca izul unei flori.

Paşii mei mă poartă prin iarba-nrourată,
Simţind fiorul magic al serilor de mai,
Privirea-mi zăboveşte pe bolta înstelată
Sub razele de lună precum, un evantai.

Sub salcia pletoasă,m-aşez pentru o vreme
Şi-ascult o simfonie dar,fără dirijor
Iar,liniştea-nserării ce-alene se aşterne,
Mă leagănă îm umbră,mă strânge,-mi dă fior.