Frivolă

Spuma şampaniei ţi-a încărunţit pe frunte,
Dar frigul încă dăinuie între noi
Şi nu-mi cred ochilor bătrâneţea
Care nici măcar ea nu ne uneşte -
Dacă nu în visuri, măcar în nevoi.
Aş putea pleca oricând,
Dat veioza e încă aprinsă
Şi cine să-ţi mai toarne şampanie în pahar
De zâmbetul tău perfid învinsă?
Privesc pe fereastră în gol
Iar tu eşti aici, dar departe-
Şi-mi ţine o stea de urât
Şi vai, iar am mai scris o carte!
Mai am un singur subiect frivol
Despre lacrimi spumoase în pahare
Şi petale cu: Vine? Nu vine?
Despre cât m-a durut aşteptarea
Şi moartea întârzie şi ea , ca tine.