Frumoasa mea

Iubito, ce frumoasă ești,
Nu pot să mi te scot din minte,
Nu mai am glas că n-am cuvinte
Ce numai tu știi să rostești.

Iubito, spune-mi unde ești
Să vin de mână să te iau...
Nu-ți cer nimic, numai să-ți dau
Alei de flori ca să pășești.

Iubito, vino să-mi zâmbești,
Să-mi pierd vederea-n dinți de perle,
S-aud divin... triluri de mierle,
De glas cu sunete cerești.

Iubito, dă-mi iar mângâiere,
Că nu mai am nimic să simt;
De când nu ești în chin mă mint
Că-mi vei fi iar o revedere.
Iubito, dă-mi dorința vie,
Din ochi dă-mi roua dimineții
S-o sorb, să-mi fie apa vieții...
S-o răspândesc, lumea s-o știe.

Iubito, te aștept în poartă
Tot numărând mii trecătoare,
Adulmec izul tău de floare...
Schimbă-mi destin, fi a mea soartă.

Iubita mea, ți-nchin în plic
Romanele lumii, poeme,
Dorințele mele boeme
Și inima, să n-am nimic!

Să mă deschizi, să mă citești
Zilnic, să-mi rupi câte o foaie;
Să-mi tai din inima greoaie,
Să-ți pui la sânii-ți-ngerești.

Să-ți fiu zălog, să mă iubești,
Fă-mă oglindei tale ramă
Să știi că chip timp nu-ți destramă
Și-s veșnic fan când te privești.

Să vrei mereu să-ți fiu pe-aproape,
Să îți răspund doar când mă strigi;
Din spini să-ți iei roze, ferigi,
Din carnea mea... vis să te-adape.

Să mă ții minima rezervă
Când nu mai ai pe nimeni altul,
Să-ți fiu, de ai abis, eu saltul;
Ține-mă-n suflet, mă conservă.

Să mă ai suflu-n prigonire
Când întâmplarea-ți este dramă...
Mă răsădesc să-ți vindec rană,
Că-ți sunt sămânță de iubire.

Să mor când numai tu vei vrea,
Când nu-ți mai sunt fior de bine;
Nici flacăra să-ncing suspine,
Nici apa să-ți sting dragostea.

Să crezi în mine draga mea,
Că-ți voi fi astru, meteor
Pe cer, topit de veșnic dor...
Iubita mea, frumoasa mea!
23.11.2010