Ia-mă la tine-n poşetă

Chiar se prea poate
să ai dreptate:
(e prima dată
frumoasă fată?)
nu-i niciodată
adevărată
iubirea-n rate,
strânge în spate.

Dacă-i utilă,
Orice pastilă
ia-o cu lapte,
cam pe la şapte.
Şi - ca azi noapte –
soarbe-mi din şoapte
stând imobilă,
blondă reptilă!

Rece şi dură
ca o bordură
fii în cetate,
fără păcate.
Lasă-mi ciudate
urme muşcate
poate cu ură,
dulce tortură.

Fii mai discretă,
nu mai cochetă,
fără machiaje,
fără trucaje,
ai utilaje:
urcă-n sondaje!
Du-mă-n poşetă
ca pe-o brichetă.