Iubind toamna

iarăşi beat sunt de iubire
dă-ţi toamnă frunzele jos,
cu bruma din priviri sărută-mă…
dezbracă-te de iarbă,
dezbracă-te de flori
şi-n mâini cu torţe de-ntuneric
îmbrăţişaţi să cuprindem pământul
la pieptul meu adânc să-ţi laşi făptura ruginită
şi eu să plâng
căci mă rănesc cu început de gânduri
cireşii goi şi visul mort.