Lorelei (H.Heine)

LORELEI (H.Heine) traducere proprie

Nu stiu ce va sa-nsemne
Ca sunt asa de trist;
Un basm din alta vreme,
Nu ma lasa sa exist.

E racoare si amurgeste,
Si Rhinul curge maiestuos;
Piscul muntelui luceste
In lumina soarelui apus.

Cea mai frumoasa fecioara
Sade minunat acolo sus,
Isi piaptana pentru a nu stiu a cata oara
Parul in auriul soarelui apus.

Si-l piaptana cu un piaptan auriu,
Cantand un cantec ce nu-l stiu;
Era o minunata armonie
In navalnica-i melodie.

Timonierul in mica lui corabie
E cuprins de-un dor salbatic;
Nu mai cata la a stancilor indicatie,
Ci doar la fata de pe piscul singuratic.

Cred ca el pana la urma
In valuri cu corabia se scufunda;
Facut-a asta cu cantul ei
Frumoasa Lorelei.