Mallul vietii

Mall-ul vietii

Si tu si eu ne-aflam pe-o scara
Rulanta…
A ta urca, a mea coboara
În panta,
În mall-ul vietii ce ne-nconjoara.

Te vad trecând în dreptul meu,
Zâmbitoare, fascinanta,
Rulând spre înaltime…
În timp ce eu –
Priviindu-te pe tine –
Rulez spre adâncime,
Într-o inversiune halucinanta,
Pe care-as vrea so fac neanta
Sau sa sar peste balustrada ---
Ca-n filme ---
Si sa urc cu tine,
Pe aceeasi scara rulanta…

Dar, scara ruleaza mai departe ---
Si cu ea, si balustrada ce ne desparte ---
Si ma-ntreb cu o irone amara,
De ce soarta nu ne-a zvârlit pe-aceeasi scara?
Sau, de ce nu se-ntâmpla o pana,
Ca sa pot sari peste balustrada?
Sau, de ce n-o opreste pentru revizie
Cel cu puterea absoluta de decizie,
Adica cel ce raspunde-n principiu
De functionarea fara nici un viciu --
Electricianul de serviciu?

Se pare însa ca acest mester nevazut
Este cam surdo-mut
Si nu opreste scarile,
Dupa cum ni-s noua vrerile,
Ci doar potrivit planului sau de revizie
Sau când un eveniment neprevazut
Îl obliga la o incizie…

Astfel ca singura sansa mai reala
De-a fi cu tine pe aceeasi scara
Rulanta, care urca sau coboara,
Este sa te astept la scara,
La una din scarile care coboara…

septembrie 2012