Misterul dragostei

Negura vremii, ce ne invaluie
Iubirea dainuie prin veacuri
Ieri la fel ca si acum,
Raman ca un nebun fara alinare

Nu-i de prisos sa nu-mi refac
Itinerariul unei clipe fulminante,
Gandindu-ma la tine ca la un vis,
Naruit ,prezent si aievea bantuindu-mi viata

Numai iubirea aceea sacra,
Lasa amprenta ,asupra lumii intregi
Doar patosul este liantul
Care sustine amitirea ta cea vie

Acum cand totul e senin
Valurile vietii spumegand de zor
Sunt linistit si bucuros
Ca te-am pierdut si regasit mereu
Iubire iar.......!