Negru

Toate si toti sunt acum
impotriva iubirii noastre
Toti ne doresc inchiderea
in case separate

Dar,noi nu vrem
dar,nici nu ne putem intalni
Suntem constienti ca
ne este frica de lupta inegala

Ne explodeaza inimile
telefonul taraie-ntruna
Dar,nu mai putem raspunde
de atata spaima

O lunga noapte se asterne
intre noi,si ceata ne invadeaza
Brusc,dispare totul
dar,ne dorim atat de mult

Totul a inceput lent
dar,ce a urmat...
Un labirint de intrigi
intr-o dezorientare generala

Suntem doua fapturi
departe de a mai fi noi
Ne vrem inapoi
cu trupurilr-naltuite

In precare sfarsituri de saptamana
dar,toate usile sunt inchise
Nici unul nu mai poate iesi de bunavoie
poate,suntem prea lasi...

Ne-nfioara gandul unui tunel fara iesire
si amanam mereu impacarea
Din cauza celorlalti
necunoscuti plantati in rau

Sa mai asteptam un anotimp
tragand mereu de timp
Sperand ca-ntr-o zi
nu vom mai fi izgoniti

De-o lume-ntreaga

Consolare nu gasim in ideea
ca totul,se poate desfasura
Fara noi,suferinta absentei
e din ce in ce mai acuta

Exersam in intuneric,sa ne descurcam
vrem o evadare,din lumea asta
De nebuni,care se bucura
de nenorociri

Vrem din nou clipele,
cafelei baute-n doi si a serilor tarzii
A povestilor depanate
pe o blana de urs

Ne iubim,e multa iubire
simtamantul acesta,ne copleseste
Si patrunde in fiecare coltisor
a mintii noastre

Impotriva tuturor.