Nostalgii

Mamă cât de tânăr eram,
Puf de fulg de pe piept când zburam
Cale-albastră din cer în priviri...
Nu mai rabd nostalgii, amintiri.

Mamă cât de suplu eram,
Ca un paj prin idile fugeam
Mlădios, lunecând pe speranțe...
Mi-acontam viitor de vacanțe.

Mamă cât parfum degajam
Dintre roze, nectar răsuflam,
M-aninam cu liane de brațe
De iubiri reînnoite, nesațe.

Mamă cât curaj emanam
Cum vulcanul ce-n piept îmi zbăteam,
Prăvăleam orice zid piroclastic
Cu un șarm dezarmant, de sarcastic.

Mamă ce frumos era totul,
Zile lungi, nopți himere, norocul,
Nicio grijă de ziua de mâine...
Fericit doar cu banul de-o pâine.

Mamă, mamă, ce dor mi-e de mine,
Gloss sau luciu-n imagini divine,
Incolore, de gri impregnate...
Doar de iris și-n gând colorate.

Mamă, mamă, sunt dragul de eu,
Creatura-ți idilică, zeu
Ce-ai râvnit să-l ai veșnic aproape...
Suntem ambii... din posteritate!...
30.12.2010