Ochi

Oceane-s, surori sclipitoare
În vârtejuri de iris-color...
Se deschid fie-n lac sau în mare,
În impuls de uimire, în fior.

Au rada-n pontoane de pleoape
Cu dane-n străfunduri de vis...
De soare-și păzesc limpezi ape;
Mister e-ochi profund, de nescris.

Sunt gemeni născuți deodată
Din ou, ce nimic nu avea...
Sunt vii la băiat, dulci la fată;
Sunt aspri, sau moi-catifea...

Sunt faruri de beznă, de noapte,
Intrare-s... De suflet sunt porți.
În loc de cuvinte, de șoapte,
Săgeți sunt d-amor, decid sorți.

Străfund de mister fac din luciu...
Nu sunt Mariane de fund.
Sunt matul de sticlă d-ospiciu
Sau sunt... filozoful profund.

Au colț de pâraie de lacrimi,
Sunt negura tristului dor,
Sunt cultul seminței de patimi...
Îs azur sfâșiat de condor.

Îs verzuiul sau brunul cafelei
Cum crudul de frunză, ori migdală...
Au flash-ul din licărul stelei,
Sunt negrul d-eban, sau de smoală.

Clipirea lor pare eternă;
Cu pauză-n viața de somn
Se sting precum pila-n lanternă...
Îs lumini cu retur... dar de Domn!
16.06.2010