Poezie de noapte buna

Poezie de noapte buna!

Printre zane, ce se joaca
Pe albastrul marii-n zor
Te jucai si tu odata
Printre raze, printre nori…

Eu, eram un calator
Ce plutea in infinit
Si in mine un fior
S-a nascut cand te-am zarit.

Am sarit din a mea barca
Si-am plutit , incet sub val
Si-auzii atuncea parca
O cantare din caval…

Si, cum stam sub simfonia
Notelor din alte sfere,
M-a cuprins melancolia…
S-a facut, deodat’ tacere!...

Inganat de glasul apei
Ti-am rostit prin versuri calde
Vraja dulce-a neplecarii…
Si-ai ramas, atunci, aproape…

Iar apoi in vers am pus
Picatura de iubire…
Si-nvartind al apei fus
Intr-o dulce amintire,
Am plecat, apoi m-am dus…

Am venit apoi, odata,
Sub al soarelui apus
Si-am zarit atunci o fata
Si incet, la ea m-am dus…

Erai tu, plangand incet
Pe al valurilor foc…
Si gandeai la un poet
Iara eu, intrand in joc,


Iti rostii inca un vers
Din iubirea mea fierbinte…
Iar apoi, m-am dus, am mers
Si acum, ca si-nainte…

Intr-o seara chiar sub luna
Te-am zarit, dulce fecioara!
Ti-am facut incet din mana
Si-ai zambit intaia oara…

De atunci ne-am intalnit
Mai mereu, in prag de seara
Si din versuri m-ai iubit
Tot mai mult, dulce fecioara…

Iara eu, am ascultat
Fermecat in umbra serii
Glasul tau ce mi-a cantat
Si-am raspuns atunci , placerii…
Pe furis te-am sarutat.

Astazi esti doar langa mine
Si adormi la pieptul meu
Si-ti recit cum pot mai bine
Pan’ aud suflatul greu…
Pan’ adormi, copilul meu!...

Noapte buna, copilule!