Proscrisul

Sunt un proscris pe lume caci viata mi-e amara,
sunt un amurg ce cade in fiecare seara,
sunt o petala trista a florii ofilite,
sunt toamna care cade in frunze vestejite,
sunt norul de pe soare ce acopera pamantul,
sunt ploaia care pica cand umed ti-e vestmantul,

sunt vantul care sufla si la urechi ti-adie
o adiere dulce la dragoste te imbie
sunt eu un rasarit care apune
dar sunt un simplu om si nu ma pot opune
iubirii care-n suflet usor s-a strecurat
chiar de sunt tot pe lume,si totusi sunt nimic

chiar de sunt cate-n soare de acum nu s-au aflat
raman un simplu eu neinsemnat si mic
sunt totul dar de fapt raman tot un nimic.

_roxana motoi_22 octombrie2010