Sens

Privirea mi-e'necata de lacrimi mari /Deasupra norilor purtatà-n depàrtàri./Plutesc ìn aer peste munti si vài;/Unde privesc ì-mi pare cà vàd ochii tài.

Acea lumina din ei care mi-a dat putere/Si acel zìmbet tandru ce-mi da mìngìiere.../Mi-e dor de el si tot ce-i apartine,/Mi-e dor de clipele frumoase si senine.

Dulceata buzelor tale mi-a ràmas pe buze/Le-ating cu limba,pare sà m-amuze/Cà lumea toatà mà priveste fàrà ìnteles/Dar pentru mine toate au un SENS-

Al vietii mele pe acest pàmìnt,/Al ratiunii pentru-al nostru legàmìnt-/Tacit,etern si de nezdruncinat/Cu dragostea-temei neìntinat!
01.09.2010(ìn aer)